Televizoo politic
Există în Alba Iulia o televiziune locală. Mă rog, poate că„televiziune” e mult spus, că-i un fel de apartament cu două camere și licență CNA, care 20 de ore din 24 seamănă cu un fel de teleenciclopedie a anilor 80, de undeva din spațiul fost sovietic. Mai au și câteva „emisiuni live”, în care limba română e biciuită de fel și fel de prezentatori adunați de prin ultima bancă a școlii elementare, plus niște invitați de mare calibru local. Cel mai mișto e că televiziunea asta e absolut independentă. Și nu, nu e vorba de contractele din bani publici, care-i ies pe nas patronului, ci de faptul că cea mai mare parte a „prezentatorilor”, a „gazdelor din studio”, sunt și candidați pe la diverse partide. Și se plimbă ei așa, un pre- zentator în calitate de invitat la alt prezentator necandidat, ca să dezbată chestii. Se sparie gândul, nu alta! Dar hei, e teveliziune locală, merge și așa.
Momente cortoral artistice cu Dumi și Oana
Nu mai e mult și are să-i ia Dumitrel pe unii candidați pe buletinul lui. Cum e și cazul la Aiud, unde nenea șef de la CJ s-a dus să-i facă puțină campanie lui madam, să vadă oamenii că e susținută frenetic „de la centru”. Și au făcut ei ditai eveniment cu conferință de presă și panouri și tot ce trebuie, pentru lansarea „Rutei Transcultural Apuseni”, ce naiba o mai fi și ruta asta. Mă rog, nici nu contează ce e, cert e că e a Consiliului Județean și n-are legătură cu Oana Badea sau Primăria Aiud. Așa că au mai pus acolo și un eveniment numit „semnarea contractului privind realizarea studiului de fezabilitate pentru edificarea Centrului Multicultural de Interes Județean”. Băbăiatule băi, eveniment pentru semnarea unui contract privind studiul de fezabilitate! I shit you not. Ăștia sunt în stare să organizeze tăieri de panglică cu ocazia faptului că le vine o idee.
Bonus, l-au mai târât pe acolo și pe Hădărig, de la Inter-Art, organizație care se mișcă super bine și cu ale cărei realizări se laudă doamna Badea ca când ar fi ale ei. Mdap, frumos, să fie, că e campanie.
Ghiță, votează toți din comuniță
Ghiță Damian de la Ciugud își face campanie în care zice că nu-și face campanie. Mă rog, că nu-și face campanie clasică, cu pliante, afișe și alte chestii din-astea care toacă aiurea banul public. Ce-i drept, în cazul lui e de înțeles, că omul e atât de primar încât nici măcar PNL-ul nu și-a pus candidat. Practic, asistăm la singurul caz în care un primar în funcție trebuie să se roage de cetățeni să nu-l voteze, că sunt toate șansele să ia 100% și să se facă de rușine. Noroc că votul la locale e limitat la UAT-ul în care locuiești, că se alegea Damian cu peste 100%. Pe de altă parte, a dat anul ăsta vreo sută de mii, unor prieteni ai Primăriei Ciugud, pentru două filme de promovare a comunei. Că, deh, a făcut, dar a și făcut să fie bine la prieteni.
Ecce homo politicus
Pe undeva e fascinantă metamorfoza lui Mircea Trifu, dintr-un habarnache ce acum patru ani avea proiecte de genul „să numărăm și să facem un inventar al potecilor din pădurea Mamut”, la politicianul care azi contează în peisajul local. Fără doar și poate, în ultimii ani a avut câteva idei bune și a fost de departe cel mai activ consilier. Însă atributele astea sunt așa, mai mult o perspectivă, că trebuie să-l compari cu restul mulțimilor vide și tăcute care au populat Consiliul. Cert este că omul a devenit cu adevărat politician. A început să piardă realitatea din vizor și se vede un fel de Mihai Viteazul, gata să descalece în oraș. Iar de o bună bucată de vreme nu mai are oglindă la el. Adică, Pleșa e traseist (nu că n-ar fi), că a plecat de la PNL la USR, dar el e altceva, chiar dacă a adunat carnete de membru de partid de pe la PNȚCD, de la partidul monarhiștilor, sau ce era ăla, ba chiar și de la partidul lui Gigi Becali, că în mintea lui de samsar imobiliar așa se visa și el. Pe de altă parte, ne zice despre Paul Voicu că-i nociv și a făcut numai rele, sau n-a făcut nimic, chiar dacă în urmă cu niște ani erau super tovarăși și ciocneau păhărele pe la diverse mese din diverse localuri, în vremea când prietenia cu aghiotantul lui Hava îi servea de minune intereselor imobiliare. Cât despre crasa incompatibilitate în ce privește afacerile imobiliare și postul de edil, care decide unde și cum se dezvoltă orașul, nu mai are sens să vorbim. Cert e că omul, iată, a ajuns în sfârșit un politician. Unul ca toți ceilalți, desigur, dar în sfârșit politician.
Un nou PRM, acum și pe amfetamine
Îi știți pe băieții și fetele de la partidul ăla cu nume prețios? Văleleu nenicule! O splendoare de ridicol și umor involuntar. Niște unii ce pare că au deshumat PRM-ul, dar nu s-au oprit din săpat până n-au găsit și niște oase dacice, cu semnul crucii, cu brânză, varză și viezure pe ele. Te uiți pe paginile lor de facebook și te crăcănezi de râs. Sunt un fel de Leana lu’ Costel împerecheată cu o rudă de gradul unu. Iar ăștia doi, de vor la Primărie și CJ, și-au pus o poză împreună, de pare că-s dintr-o reclamă la metode de dezalcoolizare. Și au mai pus și duma că sunt „un cuplu de temut”, de au început naibii să tremure sticlele de V33 și R26 prin vitrinele birturilor.
P.S. Ah, scuze, tocmai am văzut că unul dintre candidați are pușcă. Ne scuzați. Am glumit mai sus. Sunteți cei mai buni, mai frumoși, mai așa și pe dincolo. Brânză! Varză! Viezure! Mânz! Candidatură!
