Saptamana 25

Saptamana 25

Tribes of Europa, sau cum să arunci SF-ul pe scări

  • de

Există pe lumea asta câteva tipuri de trailer care mă scot din sărite. Unul e ăla fain, pe care-l văd prea devreme, de trebuie să aștept o groază până apare filmul sau serialul. Un altul e ăla care-ți zice toată povestea, de nici nu mai merită să te uiți la film sau serial. Mai e și ăla care e atât de prost încât nici nu te mai uiți la serial, multă vreme, doar ca apoi să te apuci de el și să regreți că n-ai făcut-o mai demult. De departe, însă, cele mai enervante sunt trailerele acelea care te fac să aștepți cu sufletul la gură, că sunt super mișto. Și mai apoi, când în sfârșit apare serialul sau filmul, să te întrebi cum naiba să-l ia de serial poți face să recuperezi orele alea pierdute cu el? Puteam să joc solitaire, să rup șapte nivele la candy crush saga, puteam să mă uit la clipuri cu Șoșoacă și tot ieșeam mai bine.Citește mai mult »Tribes of Europa, sau cum să arunci SF-ul pe scări

The Conquest of Happiness, cea mai bună carte banală

  • de

Pesemne că e greu de tot când ești putred de bogat, dintr-o familie de lorzi iar problemele cotidiene te ocolesc și-ți fac loc pentru a pune neuronul la muncă, pentru a te preocupa de chestiuni esențiale ale existenței. Și e păcat de tot când, de la așa pornire, îți ies doar platitudini. Niște platitudini premiate cu Nobel, însă niște platitudini chiar și așa.Citește mai mult »The Conquest of Happiness, cea mai bună carte banală

HOROSCOP – Săptămâna 25

  • de

Păhărel Ciuberniceanu, oeno-astrolog, citește planetele pentru tine

Chiar dacă adevărul stă în vin, nu e mai puțin adevărat că și alte băuturi au proprietăți miraculoase, altele decât efectul de a doua zi. Te-ai gândit vreodată că zodia ta poate influența modul în care te simți de la băutură? Te-ai gândit vreodată că Marte în retrograd poate crește sau scădea apetitul în funcție de conjuncția pe care o face cu Luna? Dacă în vin e adevăr, atunci în celelalte băuturi cu siguranță e mister, iar modul în care planetele se aliniază poate face diferența dintre migrenă sau senzația de liniște de a doua zi.Citește mai mult »HOROSCOP – Săptămâna 25

Muma lui Bugetofan cel Mare

  • de

I

Pe-un divan de piele, într-un vechi partid,

Unde banul vine, sigur și rapid,

Stă, bea și suspină, un mărunt șmenar,

C-a ajuns sărmanul, simplu bugetar;

Căci după o luptă, ce părea un joc,

S-a trezit din primul, pe al doilea loc.

Barba lui cea sură, s-a rărit pe față,

De când nu e-n grații, la cel cu mustață;Citește mai mult »Muma lui Bugetofan cel Mare

INTERVIU – Călin Mătieș

  • de

Călin Matieș: Când am vrut 50% produse românești în supermarketuri, am intrat cu bocancii în regulile UE. Avem însă alte variante și modele, chiar de la statele din UE

Acum câteva luni era „brutar”. Era un mic om de afaceri care, sindicalist – prin intermediul asociației producătorilor de produse tradiționale – și unul dintre cei care se agitau ca produsele românești, în special din domeniul alimentației, să nu dispară sub tăvălugul „industriei alimentare occidentale”, a super și hiper-marketului. Era omul cu „Pita de Sântimbru”. Acum e senator, tocmai de la PSD.

You need to login to view the rest of the content. Te rugam . Nu sunteti inca membru ? Inscrieti-va

Falimentul unei societăți

Părea pierdut în negura timpului, la fel ca și tinerețile demult apuse ale lui Iliescu. Și totuși, iată, ce se întâmplă în ultimele zile te duce cu gândul la acele vremuri pe care nimeni nu crede sau vrea să le retrăiască. E greu de crezut că o mineriadă ar mai fi posibilă acum. Și, totuși, simplul ieșit în stradă al minerilor, un protest cât de mărunt, trezește amintiri. Și te face să-ți pui întrebări, în timp ce acele amintiri îți provoacă un fior pe șira spinării. Să fie oare posibil?Citește mai mult »Falimentul unei societăți

Misterele Normandiei – partea a IV-a

Orice lucru frumos are și un final. Bine, și lucrurile urâte au, dar, fiindcă nu ne plac, ni se par interminabile.

Așadar, după mult prea puține zile, festivalul Bloody Fleury a luat sfârșit și a venit vremea să ne întoarcem la casele noastre. Pentru mine, asta însemna să străbat iar Europa dintr-un capăt până (aproape) în celălalt. Și, dacă la dus a mai fost cum a mai fost, întoarcerea s-a dovedit a fi una cu suspans. Că doar plecasem de la un eveniment de gen, nu?Citește mai mult »Misterele Normandiei – partea a IV-a

Cu pruminele curate

  • de

În timp ce prin Valea Jiului ies minerii în stradă și se simte parfum de răzmeriță, la noi în Apuseni lucrurile sunt ceva mai liniștite. Sigur, e puțină agitație și-n sfera politicului, căci – se pare – băieții de la Gold își intensifică activitatea iar aurul din Roșia ar putea deveni iar de actualitate. Însă băieții din partide își bat capul mai tare cu alte probleme, pentru moment, că există niște posturi care trebuie împărțite și apoi ocupate la Cuprumin.Citește mai mult »Cu pruminele curate

Deasupra regulilor muritorilor de rând

În fiecare zi, cei care au proasta inspirație să-și lase mașinile în parcarea publică din fața Policlinicii de pe strada Mușețelului participă la o loterie. În general, sunt câțiva câștigători. Restul, marea majoritate, se trezesc cu mașinile blocate. Nu, nu de către autorități. Ci de către alți șoferi care au treabă acolo și nu consideră important să parcheze regulamentar la o distanță de 50, 100, 200 de metri (unde găsesc loc liber). În cazul fericit, lasă un număr de telefon pe bord, așa încât pot fi sunați și rugați să elibereze mașinile blocate. În cazul nefericit… ei bine, victima poate aștepta, ori suna la Poliția Locală, unde i se va spune că „va fi trimis un echipaj”, dar că, dacă între timp vine proprietarul, să sune ca să nu se mai deplaseze de pomană.Citește mai mult »Deasupra regulilor muritorilor de rând

Dante, infernul livrărilor

  • de

Se zice că la pomul lăudat nu-i bine să te duci cu sacul. Așa că, luând aminte la povețele autorului necunoscut, am comandat prin telefon. Ce prostie!

Se făcea că era o dimineață cu ceață multă pe pleoape, iar o brumă de mahmureală stătea cuminte în paharul cu Manacas, sprijinit de o bere deschisă și uitată pe masă de cu o seară înainte. Să bem! îmi șoptea în ureche un pitic vesel imaginar. Dar mi-e foame! Citește mai mult »Dante, infernul livrărilor