Călin Mătieș, senator, pesedist, iubitor de animale de carne: Puțini dintre voi știu care a fost motivul pentru care unul ca mine, un antreprenor, dar mai ales un reprezentant al fermierilor și al producătorilor locali din România, am ales anul trecut să intru în politică. Dat afară din biroul pe care vremelnic îl ocupă de către ex-poștașul ajuns prefect – Nicolae Albu și ținut pe la uși și umilit în ultimul hal de președintele CJ Alba Ion Dumitrel, că iar am venit “să cerșesc” pentru țăranii din Alba… acestea sunt motivele pentru care am intrat în politică! Am intrat cu gândul ca astfel de apucături să dispară din județul meu, iar oamenii de rând să fie respectați.
D-le prefect Albu, dle președinte Dumitrel, cerșeala în numele producătorilor și agricultorilor din județul Alba sunt de 100 de ori mai demne decât căpătuiala, mojicia și minciunile. Astăzi sunt tare curios dacă demagogia și pupincurismul politic vor ajunge la cel mai înalt nivel…
Eh, iaca, am aflat și noi ce caută Mătieș în politică. Pentru o vreme riscam să credem că omul chiar vrea să schimbe ceva în bine. Dar nu, nici pomeneală. Cariera lui politică e un fel de răzbunare, că nu i-a dat Dumitrel ce a cerut. Sigur, în calitate de antreprenor nu prea avea ce să-i dea Dumitrel, poate niște contracte. Și nici în calitate de reprezentant al fermierilor, că pentru ăștia cu agricultura și crescutul animalelor există alte instituții, pe lângă CJ, implicate mai activ în viețile lor. Totuși, cum adică „cerșeala în numele producătorilor (…) sunt de o sută de ori mai demne decât căpătuiala și mojicia”?
Ion Dumitrel, șef CJ și purtător de mustață: Pe Muntele Mare, la monumentul ridicat în locul numit „La Poduri”, ne-am adus aminte de cei care au luptat pentru demnitatea și libertatea neamului românesc.
Aici, în luna iulie 1849, românii ”glotaşi” s-au confruntat cu cei care doreau să pună stăpânire pe aceste ținuturi, obținând victoria, însă cu prețul a multor vieți.
Nu, n-ai cum să-l oprești pe Dumitrel din depus coroane și interpretat chestii istorice. Bun, a fost omul acolo și a stat așa să-și aducă aminte de ăia care au luptat, că-i știa pe toți. Citise el două contracte și trei bancnote. Bun, da cum adică, în 1849 niște ăia, adică alții decât ai noștri, glotașii, voiau să pună stăpânire pe aceste ținuturi? Păi, ăia erau vreun popor migrator, care tocmai veniseră aici? Nicidecum, ăia cu care se băteau glotașii, adică soldații pedestrași, erau ungurii, care la vremea aia cam stăpâneau toată Transilvania, că România aia mare avea să se nască niște decenii mai târziu. Bașca, românii de pe la noi, care se smardoiau la vremea aia cu ungurii, numai demnitatea și libertatea neamului românesc nu o voiau. Drept dovadă că se aliaseră, cu nici un an înainte, cu austriecii, ca să fie restabilită autoritate habsburgică. Asta pentru că și ungurii, la rândul lor, se cam săturaseră de imperiul austro-ungar și voiau un imperiu mai simplu, doar al lor, ungar. Dar hei, să nu ne luăm după fapte istorice, că știe Dumitrel mai bine, doar a pus asfalt în zonă.
Gabriel Pleșa, habarnist cu funcție de primar: Indiferent că suntem reprezentanți ai administrației, albaiulieni în drum spre locul de muncă sau turiști, suntem, în primul rând, oameni care pot influența modul în care se dezvoltă comunitățile noastre.
Pentru fiecare din noi e neplăcută lipsa unei infrastructuri care să permită siguranța în transport pentru toți participanții la trafic, iar din acest motiv una din prioritățile administrației este construcția de noi piste de biciclete.
Uf. Ce mă? Stați așa, că aici e mai complicat. Deci, categoriile sunt așa: reprezentanți ai administrației, albaiulieni în drum spre locul de muncă și turiști. De ce nu și albaiulieni care se duc la cumpărături? Și de unde naiba au apărut turiștii în înșiruirea asta. De ce nu și pinguini, marmote și cai nărăvași? Băi, cum adică suntem, cu toții, în primul rând oameni care pot influența modul în care se dezvoltă comunitățile? Nu suntem, băi berbecule, cu toții în primul rând. În primul rând ești tu, bre, că de-aia ești primar. Că de-aia te-a votat lumea, să faci chestii, nu să behăi inepții și să pozezi în echivalentul uman al unei euglene verzi.
Iar despre partea cu infrastructura lipsă, care e neplăcută pentru toți, ce să spun!? Și aici suntem în aceeași barcă, după mintea euglenei. Noi plătim taxe, și-l plătim pe el să facă, el nu face dar apoi, gata, se echilibrează balanța și suferim împreună. Uf, ce greu e cu logica monocotiledonatelor.
Mircea Trifu, un băiat: ROȘIILE GIGANTICE DE LA MICEȘTI..
Toată lumea știe că, la Micești, totul e gigantic. Roșiile, proiectele imobiliare, țepele. Legenda spune că, în zona Micești, în viitor au să apară și alimentările cu apă gigantice, alimentările cu curent gigantice și chiar asfaltările gigantice.
