Până nu demult, era cofetăria cu cea mai bună bere din zona Centru și locul în care puteai să stai, în buricul târgului (centrul ăla vechi, în care nu se întâmplă nimic), să privești în vitrina cu bunătățuri ale Corinei, în timp ce te ții de mănă cu Bachus. Răstimp, Corina, că așa o chema pe cofetărie, s-a luat și s-a dus, nu se știe unde, iar în locul ei a venit un domn, Nea Petrică îl cheamă, care a scos dulcegăriile din vitrine și a pus în locul lor fel și fel de blide cu mâncare.
Încă nu mi-e foarte clar dacă locul e un împinge tava sau nu, că m-a servit de fiecare dată patronul. Ce-i drept, doar de două ori am fost acolo, de când s-a redeschis. Însă, vorba aia, nu în fiecare loc din oraș ai ocazia să-ți dea de mâncare un politician, consilier local, cum e Cătălin Hașa. Cu toate că, mna, la cât e de mare orașul, șansele sunt cam fifty-fifty ca un spațiu public să fie deținut de cineva conectat la sistem. Nu-i însă vorba despre asta aici, că locul e absolut binevenit în zonă, unde a rămas doar relicva unei pizzerii și, pe partea cealaltă a pasajului, o fiți-piți-chestie italiană, despre care o să scriem și noi cândva, în ziua de salariu probabil.
Aici, la Nea Petrică ăsta, au un meniu destul de bogat iar mâncarea e chiar bună. Am încercat o ciorbă de văcuță prima dată, pe care am luat-o la pachet, și una de burtă ultima dată, pe care am halit-o la locul faptei. Și care, pentru că am mers eu mai pe final, era puțin rece, însă excelentă. Și-apoi, prețul e chiar ok, încât poate să meargă și un student bursier într-o zi normală de marți. Nu m-am băgat la felul doi, că nu era una din zilele acelea în care portofelul să-mi pretindă că nu-s ziarist, însă înțeleg că e la fel de bună mâncarea.
În plus, e o chestie aici, la Nea Petrică, pe care n-am mai întâlnit-o prin oraș, și care mi se pare foarte mișto, inovatoare chiar. Adică, ciorbele nu-s la porție ci la suta de ml. Wait, ce? Da dom’le, poți să iei doar 200ml de ciorbă, adică un fel de porție mică, 300ml, probabil porție medie, 400ml, cât e o ciorbă normală, sau pur și simplu, dacă ești un mâncău grupa mare, poți să comanzi ciorba așa cum comanzi vodca, la litru. La fel e și în cazul celorlalte mâncăruri. Și e super bine așa, căci poți să-ți faci singur un meniu pentru tine, în funcție de cât poți duce și cât ai chef, nu să iei de poftă și să ajungi să lași în farfurie.
În ce privește băuturile, cu excepția berilor normale, localul pare mai degrabă dotat pentru un bloc de cartier, pentru un loc din gară, căci nu prea au mai nimic pe acolo. Cum însă locul e unul de mâncat, chestia poate fi trecută cu vederea.
Terasa e chiar ok, mai ales că i-au tras și o copertină, înainte să deschidă, iar la interior e la fel de curat și ok precum pe vremea cofetăriei. În fapt, e fix așa cum era în vremea cofetăriei. Iar baia e curată și bine întreținută, nu chiar cât să adormi pe jos, dar peste media multor locuri din oraș. Una peste alta, aprobăm pozitiv și recomandăm cu încredere!
Bona Pettit
