ÎNTRE BERI ȘI RĂSPUNSURI – Săptămâna 2

  • de

Ai plecat la Bruxelles, de ce? Sau, mai degrabă, nu de ce ai plecat ci de ce nu ai rămas?

Pentru a structura un capital de cunoaștere și de relații mai mare, util de investit mai târziu în cariera mea profesională și publică. Cândva, voi reveni! Din loialitate față de omul Mircea Hava, cu care facem o echipă autentică, bazată de încredere și responsabilitate. Am lăsat acasă o echipă de oameni dornici să crească, au contextul potrivit și ne au alături.

Se zice că au să vină 80 de miliarde de la UE în următorii ani. Avem noi capacitatea să furăm atât?

Nu suntem o țară de hoți. Banii vor veni! Ar fi bine să fim campionii utilizării lor. Să fim cei mai buni investitori ai acestor bani, în sensul iei un euro, vii cu un proiect care produce 3-5 euro! E doar un exemplu de gândire! Eu m-am săturat să stăm în coada clasamentului și să privim la exemple cu alții, din alte state europene. Avem o mulțime de nevoi și, de fapt, nu ne ajung acei bani! Sper să îi folosim pentru autostrăzi, căi fera- te, infrastructură digitală, rețele 5G, specializare inteligentă, inteligență artificială, energie verde, educație competitivă.

Actuala administrație încă trăiește din proiectele scrise în vremea ta, dar astea nu pot ține la nesfârșit. Deja suntem mult în urma altora cu proiectele. Care crezi că e problema?

Sunt proiecte de un mandat. Sunt moștenirea Hava, Moldovan și colegii noștri. Foarte bine că trăiesc cu ele și va fi și mai bine să le ducă la capăt. Ele sunt proiectele albaiulienilor. Pentru ei le-am scris. Pentru ei le-am câștigat. Vor avea și alte proiecte. Colegii mei sunt obișnuiți cu mentalitatea de a scrie pentru a câștiga și a vorbi când au rezultate. E adevărat că sunt de adus resurse umane noi în Primărie, în special ingineri pentru lucrări de drumuri, construcții civile etc. Cu clasamentele, depinde cine le face și ce măsoară. Am văzut și eu unul în care primăriei din Alba Iulia nu i-au fost adunate vreo 7 proiecte de peste 50 milioane de euro, care ar fi poziționat-o mult mai bine. Contează calitatea rezultatului la finalizarea proiectelor, până la urmă. Impactul acestora pentru oameni! Alături de Mircea Hava am știut să ne motivăm colegii să vrea mai mult și să arate ca pot. Atât cât s-a putut în acest domeniu în vremea noastră. Cine nu va continua cu ei acest mod de a gândi, poate să plece! Se condamnă la inutilitate pentru viața publică!

Ești acolo, la km zero al banilor europeni, care crezi că-s direcțiile, liniile de finanțare, proiectele pe care ar trebui să ne concentrăm, ca să mai ciupim din banii ăștia ceva?

Foarte bună întrebare! Sunt multe de finanțat și avem de unde! Doar să vrem și să nu ne batem joc de această oportunitate. Alta nu va mai fi! De aceea viitorul Acord de parteneriat, programele operaționale subsecvente și banii din Planul de redresare, trebuie să fie așezați în cheltuire cu o viziune legitimă a sectorului public și a celui privat. În lipsa unei viziuni deștepte, România va rata redresarea și creșterea. Rămânem tot de pluton!

România trebuie să investească în dezvoltarea zonelor metropolitane și ariile urbane funcționale ale orașelor. De aici vine peste 75% din PIB-ul țării. Trebuie să construiască autostrăzi care să lege unitar în punctele cardinale toată țara și zonele ei strategice De exemplu Constanța și București de Nădlac sau Cluj-Napoca de Borș, Târgu Mureș de Iași, Brașovul de Ploiești și București. Să continue lucrările de modernizare a căilor ferate. Să investească în firmele mici și mijlocii pentru tehnologiza- rea producției, pentru digitalizarea acestora, automatizare și hiperautomatizarea acestora. Să crească valoarea profesională a capitalului uman prin investiții de formare date direct firmelor. Ele știu mai bine cum să își instruiască oamenii. Să investească în agricultură inteligentă și siguranță alimentară.

România are nevoie de „autostrăzi digitale” pentru 5G și internetul lucrurilor, energie verde și reabilitare termică, clădiri rezidențiale și publice. Trebuie să construim și să dotăm clădiri inteligente. Trebuie să schimbăm și să regenerăm spațiul public din orașe. Orașele au nevoie de mijloace de transport nepoluante, de piste pentru bicicliști și de proiecte pietonale, de îmbunătățirea siguranței oamenilor etc. Sunt necesare proiecte care țin și aduc forță de muncă și talente în orașe – investiții în cercetare, inovare, parcuri tehnologice, cartiere de industrii digitale și creative. Mai sunt multe altele, dar ne limitează spațiul!

Legenda spune că Alba Iulia e smart – city. Ce crezi că lipsește, totuși, pentru a ieși din această butaforie care ne umple de ridicol?

Explicațiile adecvate și înțelegerea sinceră a abordării subiectului de către toți care se raportează la el! A fost un proiect PILOT de TESTARE de soluții de oraș inteligent! S-a încheiat! Am testat peste 100 de soluții de oraș inteligent, cu peste 45 de companii. Unele au mers și merg, altele au fost moarte din fașă. Nu reproșez nimic timpului investit și lecțiilor învățate din acest proiect pilot. Și nici celor care nu i-au înțeles utilitatea sau l-au folosit pentru a ataca Primăria. Din lecțiile învățate cu acest proiect pilot au fost născute proiecte scalabile la nivel de oraș. Exemplu: 3 proiecte de aproape 14 milioane de euro care vor schimba fața iluminatului public  pe mai bine de două treimi din oraș. Peste două sute de străzi. Un sistem bazat pe tehnologia LED, comandat prin telegestiune, cu control pe fiecare punct de aprindere, monitorizarea intensității corpurilor de iluminat pe timp de noapte, ceață, ploaie și, mai ales, în zona trecerilor de pietoni. Am implementat acest proiect pilot pentru a vedea ce merge și ce nu merge la scară mică, pentru a evita cheltuieli fără eficiență.

Sunt și alte proiecte în implementare, despre care vor vorbi cei care le vor finaliza cu bine, sper. Am dorit să învățăm, să înțelegem mai bine ce înseamnă practic tehnologiile utile vieții într-un oraș. Am făcut-o cu bună credință! Multe alte administrații din Europa au făcut același lucru!

Mai ai de gând să stai mult pe acolo? Nu mai bine te întorci și pui osul la treabă aici, în Alba Iulia?

Osul îl pun și acum, chiar dacă nu se vede pentru public! Cred că ne prinde bine fiecăruia o perioadă de detașare și reașezare. Eu am fost turat 17 ani în munca cu banii Europei  și ai altor zări, de unde i-am adus la Alba Iulia. Eram mâna greblă pentru fonduri, cum chiar tu îmi spuneai, dar pentru buzunarul primăriei. Am muncit mult cu toți colegii mei din Primărie pentru a aduce bani în oraș, unui buget local limitat. Ne-a și plăcut și ne-a cam ieșit!

La un moment dat, voi reveni. Voi avea un capital și mai mare de cunoștințe și relații în zona fondurilor europene. Până atunci voi munci pentru Alba Iulia și de aici. Cei care au nevoie de mine, mă caută și le sunt alături. Am început un alt parcurs alături de Mircea Hava și noi știm să facem lucruri bune împreună, de oriunde. Avem un plan și ne vom ține de el!

0 0 Votează
Article Rating
Înscrie-te
Notificare de la
0 Comments
Răspunsuri în text
Vezi toate comentariile