Fost profesor de matematică, Ion Deșeușanu a renunțat la învățământ și s-a reorientat spre activitatea de venture-capital, cu predilecție spre investițiile în deșeuri menajere. În prezent conduce o firmă de brokeraj, 2Șeu Capital, care tranzacționează la bursele din Aiud, Cugir și Blaj, urmând a fi listată pe Bursa de Valori Teiuș începând cu anul 2025. Este specialist în gunoi menajer și are trei diplome de master în resturi industriale, care nu-i folosesc însă la nimic. E un specialist.
Domnule Deșeușanu, ce părere aveți despre gunoaiele din Alba Iulia?
Eu cred că gunoaiele sunt un lucru bun. Ele denotă bunăstare, denotă un consum ridicat și arată că oamenii trăiesc bine. Cum altfel ar putea o administrație să-și dea seama de gradul de confort și bunăstare al cetățenilor? De unde să știe, un primar de exemplu, dacă oamenii au tot ce le trebuie, au mâncare, au mobilă nouă, au de toate? E extrem de greu să afli aceste lucruri de la un simpozion ori dintr-o vizită în străinătate. Și nici nu e ca și cum ar putea un edil, să zicem, să meargă prin oraș și să discute cu oamenii, să vadă dacă au sau n-au de toate acasă. Nu poate un primar să intre în frigiderul fiecărui om, ori în dormitor să vadă dacă are mobilă nouă. Așa e mult mai simplu. E o formulă de calcul matematic, nici nu e foarte complicată. Se ia suprafața locuibilă dintr-o zonă, se împarte la numărul de cetățeni, înmulțește cu coeficientul rezultat din raportarea salariului mediu pe țară la salariul mediu pe localitate, se împarte la numărul de locuitori, se aplică un coeficient rezultat din numărul de turiști, iar toate astea îți dau X-ul. Apoi, se fotografiază gunoaiele din zonă, la minim 6MegaPixeli, ca să poată fi trasnpus 3D, iar de aici ne rezultă Y-ul. Apoi, făcând un raport între X și Y, ne rezultă gradul de bunăstare. Practic, cu cât ai mai multe gunoaie, cu atât e mai bună bunăstarea.
Și totuși, e normal să avem gunoaie printre blocuri și case, să nu se mai vadă pubelele de ele?
Nu e neapărat normal. Însă nu trebuie să fim prăpăstioși. Trebuie să vedem partea plină a pubelei, chiar și atunci când pubela nu se mai vede de gunoaie. Cu atât mai mult când ea nu se vede. Pentru că așa cum spuneam, gunoaiele înseamnă bunăstare. Ele sunt dovada faptului că oamenii consumă și trăiesc bine. În plus, ele pot fi o resursă importantă pentru cei care fac selectare colectivă. Cum spunea și marele economist Macklemore, „one man’s trash is another man’s treasure”, adică trașul unui om e trejărul altuia, în traducere. Cred că din gunoaie se pot face bani mulți, dacă le valorificăm în mod corect.
Și cum facem cu valorificarea asta? N-am putea să le valorificăm la o rampă și nu printre blocuri?
Sigur că am putea, însă trebuie să priviți lucrurile strategic, din punct de vedere macro economic. Afacerile mari se fac cu cantități mari de produse. Credeți că firme precum Coca-Cola sau Brifcor fac afaceri vânzând la sticlă? Adică, gata, cum iese prima sticlă de pe bandă o și vând? Nici vorbă. Ei așteaptă până ies mai multe sticle de pe bandă, până adună mai multe lăzi chiar și abia apoi le vând. Dumneavoastră poate nu știți, însă există o mare cerere pentru gunoaie. Spre exemplu, există multe cazuri în care România importă gunoaie din alte părți. Pe bani mulți însă. Aici însă e și o problemă de viziune politică, geo-politică dacă se poate spune așa, că ne lipsește acea intuiție naționalistă. Am putea, desigur, să renunțăm la importul de gunoaie și să le folosim pe cele produse de noi. Însă aici intervine problema colectării, că la noi se colectează foarte des, în unele orașe – nu e cazul în Alba Iulia – chiar zilnic. Or, adunând zilnic, nu poți avea cantități suficient de mari pentru a putea fi rentabil pe piața internațională. Cred că aici administrația publică face bine și trebuie ajutată. Dacă se strâng suficiente gunoaie în oraș, am putea chiar să le listăm la bursă. Eu sunt pregătit să ofer consultanță în domeniul ăsta.
Păi bine, domnule Deșeușanu, dar Alba Iulia e un oraș turistic. Ce facem cu acest sector, cum vin turiștii printre gunoaie?
Eu zic că e foarte bine. Este ceva inedit, ceva cu care nu se întâlnesc la ei acasă, în special turiștii străini. Problema cea mare va fi cu turistul român, care știm cu toții cum e. Turistul român nu vrea să plece cu mâna goală din concediu și nu a fi de mirare să ne trezim că la plecare fiecare ia câte ceva cu el și rămâne orașul fără gunoaie. Ar fi păcat ca toată această muncă a administrației să fie pierdută, să ne trezim că nu mai rămâne pungă cu gunoi în urma turiștilor. Tocmai de aceea, cred că administrația locală ar trebui să aloce resursele necesare protejării acestor resurse strategice. Asta dacă se dorește acest proiect al listării la bursă. Consider că un rol important îl joacă polițiștii locali, care ar trebui să protejeze toate gunoaiele din oraș. Cu toate că, la drept vorbind, știm cu toții cum sunt și polițiștii ăștia locali, că n-ar fi de mirare ca parte din gunoaie, cele mai valoroase, să le ia chiar ei.
