E lung procesul, ba e lat,
Iar ca și Dumi-nfumurat
Nici azi în tot partidul nu-i,
Avea și el un vis, – al lui –
Un vis mai mic, ce făcu pui
Înc-un mandat.
Că doar a fost pețit cam des,
Iar Hațe, cu-al său interes,
Din laude-i făcu șirag.
În timp ce alții chiar din prag,
Din strună îi cântau cu drag
Că trebuie ales.
El, cel mai drag! Venit pe cal
Din vechi partidul liberal,
Un prinț pitic și urâțel,
Dar Dumi s-a-ndrăgit de el.
Că doară tocmai Florinel
I-a fost sortit vasal.
Și s-a pornit apoi semeț!
Și patru margini de județ
N-au cunoscut în zeci de ani
Așa un mare chef de bani
Primarii declarau că-s fani
La nătăfleț!
Ca ieri, cuvântul vechi de ani
S-a dus la toți care vor bani,
La șefii de organizații
Ce pentru bani fac și felații,
Și-n posturi văd numai tentații
Că-s barosani.
Și-atunci din loc sări buimac
Unul de bea numai coniac
Iar șefii toți au încetat,
A mai visa să facă blat
În contră la Mircea-mpărat,
Că-i pui de drac.
Iar când a fost zi de pețit
Cu toții parcă s-au vorbit,
De la orașe, de la sate,
Șmenari cu mâinile curate,
Cu înțelegeri pe la spate
Mi l-au mierlit.
De pe Târnave și-Apuseni
Ai împăratului oșteni,
Cu cefe late, fel de fel
Din ceia groși la portofel
L-au prins pe Dumi ca pe miel
Între bușteni.
Și alții, Doamne! Plini de sfat
Din cei ce produc de la stat
Au închinat un păhărel,
Că nu mai vor nici un măcel
Să-l ierte deci pe Dumitrel,
Și l-a iertat!
Și uite-așa-n loc de scandal
Urcat-au amândoi pe cal
Iar Florinache opincuță,
Și Hațe cel mai licheluță,
Rămas-au iarăși de căruță
Cum e normal!
