Umblă vorba cum că ăsta ar fi ultimul său mandat. Că a decis, la cei aproape 70 de ani, să pună haina imunității în cui și să-și vadă de altele. Însă, cum noi încă n-am văzut câine să plece din fața măcelăriei, n-ar fi exclus să-l vedem iar pe listă. Pentru că experiență, unitate, alea-alea. E vorba de Alexandru Pereș, cel care are sub centură două mandate de deputat și alte patru de senator.
Alexandru Pereș, pentru cei care nu știu, este întruchiparea liberalismului actual, chintesența a tot ce e mai bun în politica românească. CV-ul său este o caricatură și arată în mod perfect cum odrasla, prin sistemul de relații al lui tăticu, își croșetează o carieră cum într-o țară normală ar avea doar adevăratele valori. Tatăl lui Alexandru Pereș se numea Șandor Pereș și a fost șef al Securității peste județul Cluj, iar documentele apărute în presă arată că el era însărcinat cu urmărirea Doinei Cornea.
Născut dintr-un așa tată campion, nici nu mai conta ce școală face micul Sandu, căci sistemul era pregătit să-l ia în brațe și să-l urce până pe cele mai înalte trepte ale sale.
În anul 1976 termină Institutul Agronomic „Dr. Petru Groza” din Cluj-Napoca, Facultatea de agricultură, o școală renumită pentru greutatea cu care se intra și care, hă hă, era la mare concurență cu Medicina sau Politehnica. Niște ani mai târziu, prin 1999, ca să dea bine la CV, că deja era mare deputat, mai face și o pleașcă de facultate, „Inginerie și management agroturistic”, la una dintre cele mai penale fabrici de diplome, Universitatea Biotera.
Imediat după ce termină Institutul Petru Groza, primește repartiție la CAP-ul din Ciugud, unde petrece câțiva ani, după care, în anul 1984 ajunge la Direcția Agricolă a județului. Un an mai târziu regimul îl face Șef de birou la Plan Dezvoltare. Pesemne că încă de pe vremea aia începea să deprindă tainele liberalismului.
Revoluția îl prinde pe poziții și, cu așa expertiză la CV, este numit subpre- fect al județului Alba, între 1991 și 1993. Asta după ce în 1990, simțind că trebuie să facă o schimbare, se înscrie strategic în PD. Mă rog, așa își trece el, după niște ani, la CV. De fapt, omul se înscrisese în FSN, partid care abia în 1993 avea să se transforme în PD.
După perioada petrecută în Prefectură, merge să învețe cu adevărat care-s tainele economiei de piață și îl regăsim – director, cum altfel – la SC Hada SRL, firmă care lucra de minune cu administrația publică. Era perioada aceea în care bunul său amic, Mircea Hava, pornit în ale politichiei tot pe linia FSN – PD – PNL, își începea ascensiunea, în postul de viceprimar și apoi, din 1996, cel de primar la Alba Iulia.
Anul de grație 1996, când „dreapta” politică venea la putere îi aduce lui Pereș un bine meritat loc de deputat. Până la urmă cine dacă nu el, un fiu de securist, șef de CAP și mare reprezentant al Guvernului FSN, să reprezinte și dreapta autentică?
Au urmat, rând pe rând, celelalte mandate, încă unul de deputat în 2000, după care din 2004 s-a lipit mereu la postul de senator de Alba. A fost mai mereu o rezervă de lux a guvernărilor din care PDL a făcut parte, pentru pos- tul de Ministru al Agriculturii. N-a fost să fie niciodată.
Vorbește franceza și maghiara, dar mai ales pescuitul și rubgy-ul. La nivelul județului este cunoscut pentru relația privilegiată pe care o are cu familia Necșulescu, patronii de la Jidvei. În fapt, este genul de relație mutual avantajoasă, căci soția domnului senator a dezvoltat de-a lungul timpului câteva mici afaceri cu marele producător de vinuri.
După 24 de ani petrecuți pe băncile Parlamentului, timp în care a produs o sumedenie de note de subsol, umblă vorba că va lăsa locul altcuiva. Cum însă e un om care e în permanentă schimbare, s-ar putea ca tocmai el să fie acel altcineva. Că doar ce-ați și vrea să facă, să se apuce de încă o facultate? Să scrie o carte de memorii, o notă informativă, ceva? Ar putea foarte bine să mai aștept puțin căci nu există o imaginea mai relevantă pentru liberalismul din PNL decât aceea a senatorului Alexandru Pereș.