Misterele Bucurestiului

Misterele Bucureștiului (partea a III-a)

Drumul către București a reprezentat ocazia ideală să constat cum se văd lucrurile pentru cineva venit de-afară. Călătoria a-nceput bine, pe autostrada către Sibiu, apoi am trecut pe drumul obișnuit, odată cu intrarea în defileul Oltului.

Johana Gustawsson s-a uitat în stânga, s-a uitat în dreapta, apoi m-a întrebat: „Pe aici de ce nu e autostradă?” I-am explicat că se tot fac planuri, studii de fezabilitate, că aia, că ailaltă. M-a ascultat răbdătoare, apoi mi-a atras atenția că e un defileu larg, unde e loc pentru autostradă, nu o zonă montană accidentată, pe unde e nevoie de sumedenie de tuneluri, urcări și coborâri și alte cele, care ar face lucrarea foarte dificilă (nu imposibilă, că genul acesta de lucrări sunt la ordinea zilei în țări precum Austria, Elveția, Germania și altele unde confortul cetățeanului vine înaintea gargarei politice). Concluzia discuției a fost că cei aflați la conducerea țării își bat joc de noi. Și nu eu sunt cel care a tras-o.Citește mai mult »Misterele Bucureștiului (partea a III-a)

Misterele Bucureștiului (partea a II-a)

Precum ziceam, Galațiul a rămas pentru mine o destinație pe care ar trebui să mi-o pun pe listă pentru o vizitare ulterioară. Altfel, pot spune doar că am fost pe-acolo și atât, fără să am timp pentru aproape nimic din ceea ce dă culoare locului.

Am pornit a doua zi să fac drumul invers, de pe malul Dunării până pe cel al Mureșului. De data aceasta, o aveam în mașină și pe scriitoarea Johana Gustawsson, împreună cu sora ei, o persoană pasionată de fotografie. Una dintre primele întrebări a fost „e departe Alba Iulia?” Răspunsul în kilometri n-a ajutat prea mult. Că, na, dacă am avea și noi autostrăzi, în patru ore s-ar rezolva treaba. Din păcate, noi inaugurăm cu mare fast și ne lăudăm cu bucățele de câțiva kilometri care pleacă de nicăieri și duc niciunde. Exact ca pistele de biciclete din Alba Iulia, de-ți vine să te-ntrebi de ce s-au mai obosit să le facă.Citește mai mult »Misterele Bucureștiului (partea a II-a)

Misterele Bucureștiului (partea I)

S-a-ntâmplat, pe vremea când pandemia nu îndepărtase oamenii și nu-nchisese evenimentele culturale, să particip, la interval de câteva luni, la cel mai mare festival de literatură polițistă din Franța și, respectiv, la încercarea autohtonă de a organiza ceva similar.

Om sucit cum mă aflu, n-o să povestesc întâmplările în ordinea în care s-au petrecut, ci de-a-ndoaselea. Voi începe, așadar, cu aventura de pe meleagurile patriei, desfășurată la-nceput de vară și abia apoi mă voi întoarce-n primăvara ce mi-a purtat pașii pe meleagurile urmașilor galilor.Citește mai mult »Misterele Bucureștiului (partea I)