Recenzie

Ertugrul. Un fel de Pintea al Anatoliei, tânăr și neliniștit

Cred că sunt luni bune de când Netflix mi-l tot recomandă, din cauză că e la categoria istoric, iar eu astea le mănânc pe pâine. Cum însă e o chestie turcească, n-am găsit de cuviință să dau click. Asta până acum vreo lună și ceva, când am văzut că un amic scrisese ceva despre serial. Nici nu mai țin minte ce, dar am dat click. Și dă-i și vizionează. După vreo câteva zile eram la episodul 19. Nouăsprezece!!! Atunci am verificat să văd și eu care naiba e situația. Văzusem că sunt vreo 5 sezoane și am zis că, cine știe, poate curg de la sine toate episoadele. Nici vorbă! Eram abia la episodul 19 din primul sezon, care are peste 70 de episoade. Sezonul doi are peste 100 de episoade! Tânăr și neliniștit, i shit you not!Citește mai mult »Ertugrul. Un fel de Pintea al Anatoliei, tânăr și neliniștit

Însemnările unui neofit în marginea Gărânei

Am scris și șters acest început de text, rescris și șters iar, că nici nu mai știu ce naiba plănuiam să scriu. Cum oare aș putea să fac un laudatio festivalului de jazz de la Gărâna? Ar trebui să scriu așa cum reușește Avishai Cohen să cânte la contrabas. Și cum să critic ce nu mi-a plăcut, odată ce am pus acest titlu? Ar trebui să știu despre jazz măcar atât cât a uitat Lars Danielsson. În plus, poate cel mai greu, cum să ții minte sau să explici momente în care ești fie într-o maximă relaxare, fie într-un moment din acela, soră cu epifania? Nu-i deloc simplu.

Și, totuși, iată-mă încercând.Citește mai mult »Însemnările unui neofit în marginea Gărânei

Loki, acest Mandalorian al universului Marvel

Absolut previzibil. Deși nu tocmai plictisitor. Fabrica de super-eroi de la Marvel a decis să-i facă și lui Tom Hiddleston serialul lui, unul în care să fie el numero uno, să nu-i fure nimeni din aura de super-erou. De-asta nici nu apar ceilalți, de la Iron Man, Thor, băiatul cu săgețile, Hulk și toți ceilalți din „univers”. De fapt, cam aici e și șmecheria, căci pentru a-l lăsa pe Loki să fie el singurul super erou, toată acțiunea a trebuit plasată undeva în afara universului. În afara timpului chiar, ca nu cumva să trebuiască cei cu serialul să plătească vreun super actor cu super salariu. E suficient Hiddleston, care altfel mie-mi chiar place ca actor.Citește mai mult »Loki, acest Mandalorian al universului Marvel

Agonia erosului și alte eseuri

Nu știu de ce, dar nu-s deloc surprins de reacția politicului și a unei bune părți din societate față de ideea introducerii educației sexuale în școală. Asta e, până la urmă, țara în care trăim, cu multe diplome neacoperite de cunoaștere, cu o clasă conducătoare plină de impostură și prostie, cu o biserică influentă până la limita la care se substituie statului și, în general, cu o bună parte a societății refractară când vine vorba de schimbare. Sunt multe mizerii care se întâmplă în spatele acestui status quo ce se vrea menținut la nivel de tabu.Citește mai mult »Agonia erosului și alte eseuri

Awake. Sau despre apocalipsurile cinema

Probabil că va mai trece mult și bine până când apocalipsa nu va mai fi un subiect atât de la modă în filme și seriale. Pandemia asta parcă a transformat întreaga industrie cinema, iar filmele cu viruși și sfârșitul omenirii au devenit un fel de filmele de acțiune din anii 80-90.

Și e păcat de Awake, filmul ce poate fi văzut pe Netflix, pentru că pare să fi luat un subiect altfel super mișto, care merita explorat în fel și chip, și l-a adaptat parcă zilelor astea nenorocite, în care Covidul încă ne dă bătăi de cap.Citește mai mult »Awake. Sau despre apocalipsurile cinema

Încă un serial cu super eroi. Yeeey!

Fix ce lipsea. După Superman, Batman, Aquaman, Antman, Forinroman și toate variațiunile posibile pe teme de super eroi, taman asta lipsea, Jupiter’s Legacy, produs de Netfix. Adică un serial cu niște super eroi de care n-ai auzit vreodată, care au niște nume pe care n-o să le ții minte nici de la un episod la altul și nici la finalul sezonului, interpretați de niște actori pe care-i ții minte doar vag, de prin alte seriale. Citește mai mult »Încă un serial cu super eroi. Yeeey!

Che Guevara Pub & Club. Puțină Vamă, puțin kitsch

E Pub sau Club în aceeași măsură în care Dacia Duster e mașină de off-road, însă asta nu e o problemă. Puteau să-și pună ce nume voiau, să-și spună crâșma Pătrunjel, că n-avea nici o importanță.

Ceea ce contează, și pe mine unul mă bucură, e că locul ăsta există în Cetate. Că, pe lângă atmosfera de bâlci de crâșme-căruță, menită să atragă turistul de la Poșaga, există în Cetate și un astfel de local. Nu-i perfect, însă e fix ce trebuie. E retras, e suficient de mare, are o terasă mișto, are muzică bună și se pretează la fix pentru turistul tânăr, poate străin, dar și pentru cei din oraș, care au mai umblat puțin prin țară sau lume. Și nici nu-i scump.Citește mai mult »Che Guevara Pub & Club. Puțină Vamă, puțin kitsch

Cel mai prost film cu zombalăi

Nu mă uit mereu la filme proaste, dar și când le aleg, zici că am câștigat la loteria prostiei, nu alta. Așadar, să vă povestesc pe scurt despre Army of he Dead, cel mai prost film cu zombalăi făcut vreodată. Netflix, bineînțeles, că doar trebuie și ăștia să mai facă rahatul praf cu câte un film din-ăsta, după care musai bagi câteva episoade din Narcos, numai așa, să îți aduci aminte de ce naiba n-ai anulat abonamentul.

Ei bine, oficial, acest Army of the Dead este genul „action/horror”. Și are acțiune, da, însă horror e doar ideea, scenariul și modul în care joacă actorii. Adică e atât de prost că e de speriat.Citește mai mult »Cel mai prost film cu zombalăi

Centrul Istoric Domina Minovici

Băieții de la Sky au scos, în ultimii ani, câteva seriale extrem de bune, unele care bat la cur marile case de produs seriale, alde HBO sau Netfix. Cum e, de exemplu, Gommorah, serialul început în 2014 și al cărui al 6-lea sezon îl aștept ca pe ziua de salariu. Sau Gangs of London ori The Plot Against America, și ele foarte bune.

Ei bine, ăsta cel mai recentul, Domina, e nu neapărat foarte bun cât e bine venit. Și asta din cauză că vine cu o altă parte a poveștii Imperiului Roman, una mai puțin exploatată. Nu e nici Rome, al celor de la HBO, deși pe alocuri seamănă, și nu-i nici Spartacus, al celor de la Starz, cu care nici măcar nu seamănă. E însă destul de bun și asta numai și numai datorită partiturii istorice, a poveștii pe care o interpretează.Citește mai mult »Centrul Istoric Domina Minovici

Alcifron sau micul filosof

Pe lângă dulciuri și alte mici bucurii, iepurașul mi-a adus și „Alcifron sau micul filosof”, o carte cu dialoguri scrise de George Berkeley, despre care recunosc că nu auzisem. De carte deloc, iar despre Berkeley doar în treacăt, iar asta mai mult din cauză că a dat numele orășelului din California precum și mult mai celebrei universități. Însă, spre rușinea mea, deși nu mi-e tocmai rușine, nu citisem nimic din opera fostului episcop. Citește mai mult »Alcifron sau micul filosof