Spitalul de nebuni și clinica politică
Probabil că unul dintre cei mai găunoși și parveniți politicieni locali din „noul val”, cum se zice, e Teodor Holhoș, marele medic, om nou, oftalmolog și ce-o mai fi el. Mai rar găsești pe unul care să se apuce de politică azi, și până ieri să reușească să fie capabil să mănânce mai mult rahat decât au făcut-o alții în ani de zile de activitate politică. Să luăm doar imaginea alăturată, în care guguștiucul ne anunță, plin de importanță de sine, că „aici construim un spital privat pentru Alba Iulia”. Adică, nimic mai clar că omul e politician. Căci ce mi-e clinică oftalmologică ce mi-e spital? Nici o diferență. Apoi, cum câcat să spui că-l faci pentru Alba Iulia? Îl faci pentru tine băbăiatule, că e clinică fucking privată, nu spital de stat. Ah, sigur, că va încasa și bani publici? Păi asta e altă poveste, că doar Ferrari-ul ăla accidentat și vândut nu s-a cumpărat numai cu bani privați. Și nici blocul ăsta, într-o zonă de case, nu se face numai și numai din bani de la stat. Căci prin clinica lui, pardon, spital, distinsul politician încasează și prin Casa de Asigurări de Sănătate, că deh. Sigur, nu-i asta o problemă, atât timp cât serviciile oferite sunt ok. Însă mârlăneala asta de importanță de sine îți dă o senzație de vomă. Mai ales că tot acel „spital privat” e făcut cu marea câcare a normelor urbanistice. Adică, un bloc între case. Acord dat de el lui, căci e propriul lui vecin sanchi – gen și-a parcelat terenul astfel încât să nu mai aibă nevoie de acordul vecinilor, și să fie el propriul lui vecin. Precum și altele din-astea, despre care v-am mai povestit noi. Bașca, acum ar vrea ca onor Consiliul Local, din care face parte – unde mai pui că și din majoritatea care conduce – să-i aprobe și puține modificări la proiectul ăla, altfel oricum cu probleme. Dar, bine că stă el mare pe panou. Așa, cât casa, ca să-l vadă și ăia care au nevoie de ochelari.
Pensie cu ascendent în la anul și la mulțean
Absolut fascinantă declarația premierului Cîțu, în legătură cu pensiile. Auziți aici: Creșterea pensiilor a făcut parte din programul electoral, nu prin programul de guvernare. Băi, trebuie să intre în istorie cu chestia asta. Adică, doar v-am promis că facem, doar nu credeați că și facem! Altfel, desigur că în campanie mai toți s-au întrecut cu promisiunile, de zici că era o licitație în orb, pe baza unor bani care nu existau. Apoi, însă, treaba e cam nasoală, căci nu doar că nu se pot ține de creșterile alea promise și votate de PSD, altfel aberant de mari, însă nu vor putea crește cu nimic. Mă rog, nu acum. Că doar ne-a explicat și filosoful Șică cum stă treaba: Pensiile vor crește anul acesta, însă începând cu 2021. Logică frate, se sparie gândul. Acum, ce-i drept, putem să plângem de mila pensionarilor, care meritau niște leuți în plus. Însă cu sau fără creștere, lor tot rău le-ar fi mers. Celor mai mulți, desigur, că nu vorbim de pensionarii speciali. Băi, dar în condițiile în care nu mai sunt bani la buget, păi gândiți-vă doar cât pierd ăia de-și făcuseră niște calcule de furt pe baza unui buget mai plin. Acolo tragedie.
Pace, pace, între două dobitoace
Fascinantă relație există între PNL și USR, un veritabil studiu antropologic în desfășurare. E de-a dreptul mișto să-i vezi pe cei din USR cum urcă pe scara politică și deprind, din mers, toate șmenurile, șmecheriile și combinațiile care fac obligatoriu parte din tolba unui politician sadea. Nu-i deloc ușor însă, căci, uite, a durat mai trei luni de zile să-și împartă sferele de influență la ministerele Economiei și Energiei. Adică, să rupă în bucăți ciolanul, pentru a satisface nevoia de buget a fiecăruia. Or, dacă în ritmul și cu talentul ăsta se mișcă, în patru ani nu vor termina nici măcar de furat, darămite să mai și facă ceva. Bine că măcar la nivel local merg treburile mai bine. Adică pe naiba mai bine, că și aici își cam dau în cap pe funcții și posturi. Bine, își dau în cap pe cine să aibă candidații mai buni pentru posturile alea care vor fi fost ocupate numai prin concurs și numai pe bază de merit.
Muzică arhitehno
Legenda spune că, în orele de liniște, dacă pui urechea pe pământ, poți să auzi clinchetul angajărilor din Primăria Alba Iulia, acea mare revoluție a schimbărilor de modificare. Tare mișto chestie! Nu pleacă ăia ai celor dinainte, însă vin alții ai ăstora noi. Mă rog, nu pleacă ăia care ar trebui să plece, dar nu vor. Că, de exemplu, în cazul arhitectului șef al Primăriei s-a cântat deja muzica schimbării. Adică pleacă Mirea și vine Magda. Ă, ce-am zis? Să corectăm. Pleacă Alexandru Romanițan, omul lui Mirea, și vine Alexandru Damian, omul lui Magda. Că așa e în tenis, arhitecții șmecheri joacă șah cu arhitecții pioni. Mirea, desigur, este unul dintre cei doi – trei preferați ai fostei administrații, în timp ce Magda (ăla cu casa din vârf de la Șmecherli Hills, de am mai scris noi de el), e generația nouă, cu carnet de partid pe la PLUS. Iar ăsta micu’, viitorul Arhitect Șef, care va fi reușit să câștige un concurs la care participă singur, și încă din a doua încercare – ce performanță! – e viitorul lui fost angajat. Eh, încă două schimbări din-astea de putere, să mai vină la Primărie și PSD, UDMR, PLM, ALDE sau PRO România, nu doar PDL, PNL și USR, și o să ajungă să lucreze acolo 7.000 de oameni. Plus neveste, veri, fini, copiii, uncheși, șogori și prieteni de pe facebook.
