Dragă jurnaule,
Simt cum mă cuprinde un setiment de primăvară la suflet, cum îmi înmugurește gândurile de bine și cum inima îmi dă palpitațiile de trăire sufletescă pe care le simți când simți cum bate inima cu putere. Cred că ie de la iubire, că ci numai iubirea, doar iubirea – cum zice și piesa ibitului catautor Pepe – îți dă spernață să trăiești. Și simt eu așa, mă simt în mine, că dacă pun iubire în tot ce fac și fac cu sufletul – că eu mereu numai pentru oameni fac ce fac și când am făcut – atunci totul are să fie bine. Că când mă gândesc mai bine, de ce să te ocnsumi pe ură, pe resentiment, pe supăare? Să întorci mai bine, cum este creștinește, și celălalt obraz al inimii, să lași să câștigi lumea cu iubire. Și uite deasta, cu iubirea asta în suflet, sunt decis să mă schimb eu pe mine. Că cine să mă schimbe pe mine dacă nu eu să mă schimb pe mine? Păi câți na încercat ei să mă schimbe și na reușit, că Dumnezeu Isus și vede și nu lasă din ajutorul lui pe oamenii la care iubirea se zbate în inimă și suflet.
Am avut, dragă jurnaule, un fel de trăire dinasta de sus, de la paroxism, care simt eu că e un fel de epifanie, căci dacă e cu iubire și dumnezeu e iubire, trebuie că ie o epifanie din-asta ce am simțit eu.
Mam decis că ie timpul să pun capăt setimentelor care se revine recurent în interiorul meu, adică să mai mă dezbarasez de toate resentimenetele. Ie o decizie importantă, dar am decis că trebuie să îi iert pe toți ce care le-am făcut rău, pentru că numai dacă îi iert pot ei ca să treacă peste tot ce a fost rău și urât în toate. Că fără de iubire nu se poate ca să existe progres. Iubirea e sentimentul cel mai sentimental, chiar dacă pasiune se găsește și la ură, la răzbunare sau la rachiună. Dar ieu leam cunoscut pe toate și am gustat din fiecare, iar acuma sunt decis că trebuie să schimb placa și să fac în așa fel încât lumina care mă călăuzește să fie o lumină de la iubire și alta. Nici măcar o lumină de la dreptate, că și dreptatea ie importantă, și ce e lumina corectă e importantă, însă lumina de la iubire luminează și mai tare decât toate astea.
Am decis, dragă jurnaule, să arăt iubire și să îi iubesc pe toți din jurul meu, și pe prieteni și pe dujmani. Că ieu numi bine am vrut mereu să fac la oameni și numai bine o să fac atât timp cât eu o să pot să fac bine. O să le iubesc pe toți dușmanii mei chiar de acum, de aici din clipa asta, și o să le iubesc chiar și atunci când o să le înving în luptă, că calea iubiii de multe ori senetrsectează cu calea dreptății. Unde pe lume ie iubire, se va răsări și dreptatea mai devreme sau mai târziu.
Degeaba zice unii și alții ce zice, degeaba ie unii mânați de ură, care cred iei că stau depate și de acolo vede mai bine ce și cum trebuie făcut. Nu ie așa! În primul șin primul rând trebuie să fim corecți și adevărați cu noi înșine. Că cum zicea și sloganul, prin noi înșine. Dacă nu ne uităm prin noi înșine ca să vedem nu doar bunele dar și greșelile, ca să putem prin iubire să le iertăm și să le trasformăm în părți bune, atuncia nimica nam făcut.
Am citit undeva, că da, în acest drum paideic în care mă duc singur de mână către înalte culmi ale iubirii, am găsit timp și regăsit pasiune pentru citit. Am citit undeva că cine bine face bine găsește și că e bine să faci bine. Dar vin și mă întreb, nu suntem și noi oameni? Și nu intența contează mai mult decât rezultatul uneori? Nu ie bine să vrei în primul rând să faci bine, că eu asta am vrut mereu, să facă să fie bine la oameni? Bineânțeles că e bine să vrei să faci bine și e uneori mai impotant să vrei decât să nu vrei da să faci, că dacă ieste voință atunci clar și sufletul e pur și plin de iubire și din iubire nu poți ca să faci rău. Că dacă vrei cu intenție, atunci cel mult poate că nu iese, că se pune în calea ta răutatea și pizma unora care nu vro bine, sau vicisitititudinile vieții. Și-atuci cel mult nu faci bine. Dar dacă de la început tu nu vrei să faci bine, atunciea există și șansa casă faci rău, șansă care nu apare atunci când sufletul e pur, cu iubire, și tu vrei din start și de la început ca să faci bine.
Așa că mam decis că calea pe care trebuie ca să o urmez ie calea iubirii. Și simt cum acum, când primăvara ne bate la ușile sufletelor, iubirea bate și ea. Că iubirea e arma cu car se înfrânge totul!
