Ora inexactă

De la China adunate…

Umblă vorba-n târg că s-ar fi aflat adevărul despre virusul ăsta de ne face zile fripte. Cică ar fi fost produs în laborator de către chinezi și, din greșeală, a scăpat. Toți cei implicați au fost reduși la tăcere, mai puțin unul care, ridicând un picioruș, a apucat să spună adevărul înainte să fie și el eliminat. Iar un spion britanic a adus vestea cea bună în Occident. Acum, nu că n-ar fi posibil ca virusul să fi apărut astfel, dar povestea de mai sus așa de mult seamănă cu scenariile câtorva zeci de filme, încât mai că-mi vine să-i aștept pe un alde Statham, Craig, Stallone, Cruise, Schwarzenegger, Van Damme, Seagal și alții să ne salveze. Așadar, pregătiți-vă! Urmează chestii grele, cu pac-pac, bum-bum, lumea la un pas de distrugere completă, băieții răi sunt gata să câștige și, în ultima clipă, victorie! Pe ruinele lumii, dar victorie. C-așa-i în filmele astea.

…și-napoi la China date

Între timp, țara cu pricina se străduiește să spele pata virusului de pe haina roșie, căutând să demonstreze că nu de la ea a plecat totul, ci de la alți copii, de la alte blocuri, din alte țări. Cum e și în corectitudinea politică actuală – hai să mai vedem și versiunea zmeului, că el săracul e traumatizat, e victima, nu agresorul. Să-l lăsăm pe Făt-Frumos, că e un misogin rasist și privilegiat. Păi nu? Așadar, China se străduiește să arunce pangolinul în curtea altuia. Să vedem dacă detergentul numit OMS va reuși să rezolve ceva și să ne trezim cu Albă-ca-Zăpada. China știe că se poate, doar în interior așa se rezolvă lucrurile. Dacă nu credeți, întrebați-l pe Jack Ma, fondatorul companiei Alibaba. Dacă-l găsiți.

Maica Rusia

Un pic mai la nord de China se găsește o altă țară care mimează democrația. Nu știu ce e mai grav: asta, sau faptul că sunt destui cei care iau de bună parodia. În Rusia, așadar, Navalnîi încearcă să schimbe ceva. Recunosc că, dacă eram în locul lui, aș fi preferat să-mi duc restul vieții liniștit într-un hotel din Germania, decât să-mi pun singur gâtul pe butuc. Totuși, omul pare decis să încerce să se ia la trântă cu urssul, însă tare mă tem că n-are nicio șansă în fața mecanismului bine pus la punct de către Putin. Că acolo lucrurile sunt clare: Tătucul are mereu dreptate, cine nu e cu el, e împotriva țării. Asta e diferența esențială între (pseudo)democrațiile rusă și chineză și (încă) democrația americană.

Visul American

Că tot vorbirăm de SUA, acolo Donald Trump a reușit ceea ce și-a propus în întregul său mandat: să fie centrul atenției, indiferent de situație și de subiect. Omul e atât de bun la asta, încât a făcut ca reflectoarele să fie îndreptate asupra lui chiar și când a pierdut. Lumea a vorbit mai mult despre el decât despre cel ce i-a luat locul, Joe Biden. Se pare că omul e adeptul ideii că nu există reclamă pozitivă sau negativă, ci contează că e reclamă. Rămâne de văzut dacă nu va primi și niscaiva premii pentru reprezentația sa, sub forma unor suveniruri din partea justiției.

Casă, dulce casă!

În România nu se mimează democrația. Nici nu știm exact ce-i aia. Noi mimăm inteligența. Se pare că, indiferent cum o dăm și ce oameni ajung sus, avem o mare problemă în a învăța cum să nu scoatem porumbei pe gură. Că, după aia, degeaba încercăm să mai dregem busuiocul. Chestionat despre cele 19 grade din apartamentele bucureștenilor, primarul capitalei n-a spus ce soluții se pot găsi la această problemă, ci a scos-o pe aia cu „sunt țări europene în care e o normalitate să ai 19 grade”. Eu i-aș atrage atenția că sunt țări europene unde e o normalitate să-ți dai demisia după o asemenea declarație. Sau altele unde e normalitate orice spune Tătucul.

La un nivel un pic mai înalt, se pare că, în ciuda asigurărilor date de mai marii noștri, programarea pentru vaccinarea anti-Covid nu merge ca unsă. Platforma probabil că are niscaiva Pe-Se-De în ea, de face tot face fițe și figuri, iar oamenii trebuie să pândească și să încerce continuu să se programeze, până le iese. Nu-i bai, că, oricum, populația activă și sănătoasă a țării va ajunge să se vaccineze, pare-se, pe când va veni următoarea pandemie. Că, mna, regulile se schimbă de la o zi la alta și tot mai multe categorii intră în fața ălora de-și plătesc ca proștii dările la sănătate, au un stil de viață destul de sănătos, nu fac matrapazlâcuri ca să ajungă la pușcărie și nu și-au ales meseria potrivită. Acuma, nu zic, trebuie făcută o strategie, dar am putea să nu mai tot schimbăm regulile în timpul jocului? Că ajungem ca-n bancul ăla în care trebuia dat afară din firmă un om și fiecare angajat găsea câte o chichiță ca să scape (că e de culoare, că e femeie, că e homosexual etc.) Cred că, în România, există o singură regulă și anume că avem doar excepții.

Imperiul unde soarele nu apune niciodată

Ziceam, la-nceput, că toată pandemia se va termina cu eroul care salvează omenirea. Dar, fiindcă orice producție care se respectă lasă loc pentru o continuare, în ultima scenă de după generic, vedem cum un Covid micuț își scutură extremitățile și se ridică deasupra stâncilor albe din Dover. Mai precis, de peste Canalul Mânecii se-aude zvon de virus mutant, care, ca orice mutant, are puteri mari. Că doar am văzut cu toții filme cu super-eroi, nu? Acum, nu știu ce să zic: Vezi, dacă le-a trebuit Brexit? sau Ăștia vor să se răzbune pe UE și au făcut un virus mai ortoman ca să dea în noi? Lăsând gluma la o parte, situația nu e deloc roz și se-anunță vremuri tulburi în continuare. Deși se pare că britanicii speră ca, din a doua jumătate a anului, viața să revină la o oarecare normalitate. Bine, pentru cei care scapă până atunci.

Etichete:
0 0 Voturi
Article Rating
Înscrie-te
Notificare de la
0 Comments
Răspunsuri în text
Vezi toate comentariile