The IRREGULARS. Tata și mama lui văru lu’ Sherlock Homeless

Dacă te uiți la un serial și e atât de captivant încât ațipești de două ori în timpul unui episod, e clar că ceva nu e în regulă cu tine. Sau mai degrabă cu serialul. Și cam asta e povestea lui THE IRREGULARS al celor de la Netflix, pe care l-am așteptat o vreme, că din trailer părea interesant, doar ca să mă adoarmă de vreo două ori încă de la primul episod.

Ceea ce părea un fantasy pentru oameni mari s-a dovedit a fi mai degrabă o producție pentru puștani, un fel de altfel de Diariile Vampirilor, în care fantasticul e așa de fantastic de îți vine să-ți dai palme tot la a treia replică.

Încă de la început mi-am dat seama că ceva nu e ok, ceva nu se potrivește, în sensul că „eroii principali” par luați din cu totul altă poveste. Că-i încă un rahat de genul „corectitudine politică” și, ce să vezi, au de toate. Ceata de mici eroi principali are în compoziție și o asiatică, și un negru, ba chiar și unul cu probleme medicale, care mai e și prinț pe deasupra, ca să fie totul bine, să nu supărăm pe nimeni. Că, pesemne așa era în Londra secolului XIX, fiecare gașcă de pușlamale era obligată să aibă un asiatic, un negru și unul cu dizabilități în echipă, să nu cumva să-i certe Poliția Corectitudinii Politice. Ah, și să nu uit, că în timp ce ăștia-s niște homeleși, vai de ei, ăla cu dizabilități de li se alătură e un prinț, care o arde pe ascuns cu ei, că vrea să vadă și el cum e viața normală. Și pentru că, bineînțeles, o place pe aia asiatică. Quelle frumusețe!

Altfel, povestea începe promițător, în sensul că încep să dispară niște copii, să fie furați, iar ăștia ajung cumva să afle, că dau – din întâmplare – peste făptuitor. Care făptuitor e nimeni altul decât Sandor Clegane – The Hound – din Game of Thrones. Mă rog, actorul, că rolul e altul. Bineînțeles, ceata lui papuc sunt angajați de unul ca să ajute la investigație, că așa stăteau lucrurile atunci, ăla ditamai șmecherul nu se descurca fără ajutorul unor pușlamale. Ăsta, Sandor Clegane, ajunsese la ceva puteri magice, aflăm mai târziu, după ce își pierduse copilul și soția, că muriseră amândoi la nașterea pruncului, dar el nu voia să accepte chestia asta și credea că cineva i-a furat copilul. Și uite așa, a dat peste dark-magic, care-l făcea să controleze păsările. Evident, până la urmă e „salvat” de pușlamale, că ce să vezi, una din gașcă are super-puteri și ea, numai că din-alea bune. Evident, e sora mai albă și firavă a asiaticei – că doar toți sunt de prin case de copii, cu excepția prințului handicapat. Normal, Sandor Clegane dispare din serial după un singur episod. Mai apoi însă, ce să vezi, aflăm că ăsta de-i angajase era fix Dr. Watson, ăla de era asistentul lui Sherlock Holmes. Da, fix ăla. Adică, de la povestea fantasy am intrat pe pista clasică cu Sherlock Holmes, atât că nu e vorba de crime normale ci de crime supra-naturale, la care adunătura de pușlamale ajută să fie rezolvate. Și cam așa o ține fiecare episod, aceleași personaje o altă poveste, încât devine absolut booooring!!!! Pare că te uiți la „Murder she wrote”, doar că e cu puștani și pentru puștani, nu cu babe și pentru babe. Ah, desigur, ca să existe totuși un fir epic, e introdusă lupta dintre bine și rău, cu evoluția ăsteia de are puteri și bla bla. Gen, ca să nu fie 7 filme separate, să fie totuși un fucking serial, ceea e nu e cazul.

Evident, apare și vraciul din America, a cărui singură calitate – până acum – e că rolul e jucat de Lester Freamon din The Wire, un actor foarte mișto. Însă, în rest, tot serialul e un fel de mâncare veche și regătită, cu mici componente schimbate. O combinație între Murder she wrote și The Mentalist, doar că mult mai prost și pentru o cu totul altă categorie de public.
Pe de altă parte, de mult n-am mai dat peste un serial care să mă adoarmă atât de repede. De mult n-am mai găsit o producție la care un episod de o oră să dureze 7 ore, că în timpul lui adormi de câteva ori. Are deci și părți bune.

5 1 Votează
Article Rating
Înscrie-te
Notificare de la
1 Comment
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Răspunsuri în text
Vezi toate comentariile
kalyn
Membru
kalyn
mai 23, 2021 8:35 pm

Nu-ți face probleme, nu te agita. Cu timpul o să înveți. Eu, indiferent de cât de bun sau de rău e un film sau serial, reușesc să adorm cel târziu după o jumătate de oră. Nu mi-a fost ușor să ajung la performanța asta. Câte nopți albe am petrecut ca să-mi educ talentul ăsta nici nu-ți poți închipui! Somn ușor, monșer! :)))