A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi fost nu s-ar fi făcut serialul ăsta. Serios, ar fi fost extrem de greu de inventat o așa poveste, de scris un așa scenariu. The Serpent, produs de cei de la Netflix și BBC, e genul acela de poveste care te face să te gândești aproape cu milă la Hannibal Lecter, sărmanul de el.
Serialul, mă rog, nu-i tocmai un serial, fiind un singur sezon, urmărește povestea lui Charles Sobraj – Hotchand Bhawnani Gurumukh Charles Sobhraj pe numele său complet – un super criminal în serie despre care nu auzisem nimic până să dau de serialul ăsta. Și care, fiindcă e pe bune, e pe atât de interesant – ca personaj – pe cât sunt de îngrozitoare faptele.
Sobraj ăsta, care în mai tot serialul apare ca Allen, sau multe alte nume, e un tip născut prin Saigon, Vietnam, părăsit de tată și crescut de mamă în Franța, că doamna se recăsătorise ulterior cu un ofițer francez. Mă rog, astea le aflăm destul de târziu în serial. Totul începe undeva în Bangkok, Thailanda, undeva pe „hippie trail”, un fel de drum al mătăsii pe care, prin anii 70, fel și fel de tineri îl urmau în căutarea Nirvanei. Aparent a fost o chestie și hippie trailul ăsta, despre care știam la fel de multe ca despre acest Sobraj.
Ei bine, în Bangkok acolo, Sobraj – adică Allen, că așa-i zicea pe atunci – e un domn bine, un fel de șmecher de cartier, care face afaceri cu pietre prețioase. Cool, îmbrăcat bine, omul – alături de soție – care de fapt, aflăm mai târziu, nu era soția lui – o ține tot din petrecere în petrecere.
Ei bine, în fapt, Sobraj al nostru nu-i niciun fel de businessman ci e un tip extrem de dubios care de fapt îi racolează pe hippioți, îi droghează ca să-i facă să creadă că sunt bolnavi, după care-i face de bani. Și, pe mulți dintre ei, îi chiar căsăpește.
Întreaga serie e un veritabil festival, în care au revelație după revelație. Allen e de fapt Sobraj. De fapt nu e francez că-i din Vietnam. De fapt nici măcar tatăl lui nu e francez. De fapt n-a plecat din Franța pe motiv de discriminare, de culoare a pielii, cum pretinde, ci din cauză că fusese închis, apoi arestat și era căutat de poliție. De fapt soția lui nu e soția lui, ci una pe care, îndrăgostită fiind de el, o manipulează dumnezeiește. Omul e, fără doar și poate, un manipulator de calibru. Omul nu e un comerciant de pietre prețioase ci doar cumpără pietre prețioase cu banii pe care-i fură de la turiști. Conexiunile lui din Poliție nu-s de fapt cine știe ce. Fata de la magazinul de bijuterii, prin intermediul căreia cumpără fel și fel de pietre, și care-l iubește și ea cu patimă, nu-i de fapt ceva fiică de mare general, ci e fata unui amărât milițian de circulație. Înainte să ajungă în Bangkok fusese prin India, unde a dat niște spargeri și a făcut pușcărie. Ba chiar a lăsat în urmă o soție și un copil, pe care-i cărase după el când fugise din Franța.
Absolut nimic nu e în serialul ăsta ceea ce pare. Sobraj și mica lui gașcă se transformă de la un episod la altul, de la o crimă la alta. Poliția e la ani lumină în spate. În fapt, pentru o bună bucată de timp, până când căsăpește doi olandezi, iar un angajat al Ambasadei Olandei începe să pună întebări, omul nici măcar nu e bănuit de nimic. Are zeci de nume, zeci de pașapoarte ale victimelor, pe care le folosește să se plimbe în lume. Pare că a găsit piatra filosofală a rău—făcătorului.
Și, totuși, datorită acelui funcționar olandez, Herman Knippenber, începe o vânătoare a acestui Sobraj. O vânătoare dusă pe trei continente, din care acesta reușește să scape de fiecare dată.
Sincer, n-am auzit de o așa poveste până acum. Și-al dracului, e una reală.
La ora asta, Sobraj încă trăiește, undeva în fucking Nepal. Unde, pare-se, s-a dus cu niște ani în urmă, om liber fiind, într-un fel de gest de aroganță, în căutare de senzațional și de atenție din partea presei. Numai că, ce să vezi, vechile documente și cercetarea făcută de funcționarul olandez i-au venit până la urmă de hac. E bătrân, încarcerat și bolnav. E însă viu. Un monstu viu, a cărui poveste merită văzută în serialul ăsta.
